FMI, după misiunea anuală în România. „Lupta împotriva corupției trebuie să continue”. Alte concluzii ale delegației

„Economia românească este în creștere, șomajul a scăzut la un nivel record, iar sectorul financiar se îmbunătățește. Dar fără modificări de politici, creșterea va deveni din ce în ce mai fragilă (…) Toate acestea merg mână în mână cu lupta împotriva corupției”, a spus Jaewoo Lee, într-o conferință de presă.

„Continuarea deficitelor fiscale considerabile și cheltuielile de investiții scăzute ar reduce spațiul pentru a sprijini economia în eventualele crize economice viitoare și riscă să slăbească potențialul de creștere al României”. De aceea, „menținerea unei convergențe incluzive spre standarde de viață avansate ale Uniunii Europene necesită un cadru de politici previzibil, cu orientare pe termen mediu, susținut de un guvern eficient și de o guvernare puternică. Acum este cel mai bun moment pentru a acționa pe toate aceste fronturi, cu politicile monetare și fiscale care acționează la unison”, a spus oficialul.

Potrivit FMI, creșterea economică de 7 la sută în 2017 (cea mai mare din UE) a fost alimentată de consumul intern, pe fondul expansiunii fiscale și al creșterii salariului minim. O atitudine acomodativă a politicii monetare și îmbunătățirea economiei UE, de asemenea, a ajutat. Însă creșterea este de așteptat să decelereze de la nivelul înalt de anul trecut, din cauza mai multor factori: un impuls fiscal scădere, investiții publice reduse, progresul lent al reformelor structurale și înăsprirea condițiilor financiare. Noi prognozăm o creștere a PIB-ului de aproximativ 5 la sută în 2018 și o încetinire a creșterii spre 3 la sută pe termen mediu”.

FMI arată că „un amestec prudent de consolidare fiscală și înăsprirea politicilor monetare ar evita supraîncălzirea, reducând în același timp deficitele bugetare și externe. Politica monetară trebuie în continuare să fie una de restrângere, să țină în frâu așteptările inflaționiste, având în vedere presiunea de prețurile la energie la nivel mondial. O înăsprire monetară recentă a fost un început bun și am încurajat BNR să continue să crească rata dobânzii de politică monetară, gestionând totodată lichiditatea pentru a alinia ratele de piață și cu cea de politică monetară. Atitudinea aceasta ar reduce povara asupra politicii monetare și ar contribui la îmbunătățirea echilibrului dintre consum și investiții”.

În opinia delegației FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creștere economică tind să provoace dezechilibre interne și externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive și forțând o ajustare mai puternică (și pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt și în continuare la 1,5 la sută din PIB până în 2020, contribuind la o revenire ușoară la obiectivul pe termen mediu din România bugetar (MTO), în conformitate cu angajamentele asumate față de UE”.

Delegația FMI consideră, totodată, că ar trebui să se realizeze „o revizuire completă a sistemului de taxe și impozite”, care ar aduce multiple modificări sistemul fiscal în ultimii ani. „Eficiența colectării fiscale ar putea fi îmbunătățită, inclusiv prin raționalizarea scutirilor și reformarea administrației fiscale, în special pentru TVA”, a menționat Jaewoo Lee.

În continuare, „absorbția efectivă a fondurilor UE, în special pentru proiectele mari de investiții, ar ajuta la rezolvarea decalajelor mari de infrastructură din România, creând în același timp și spațiu pentru alte cheltuieli esențiale. Managementul îmbunătățit, mai ales la ministerele de resort, este esențială pentru a asigura o absorbție ridicată”, a mai spus oficialul FMI.

Referindu-se la responsabilitatea fiscal-bugetară, reprezentantul FMI a ținut să precizeze că România are o lege foarte bună în acest sens, dar chiar și așa nu au fost respectate normele fiscale. „O mai bună aplicare a legislației privind responsabilitatea ar crește disciplina fiscală și previzibilitatea și ar putea începe prin integrarea mai bună a activității Consiliului Fiscal în procesul bugetar”.

Reformele structurale ar trebui să fie reactivate, mai arată delegația FMI. „Îmbunătățirea și performanța financiară a multor întreprinderi de stat necesită un angajament reînnoit de guvernanță corporativă puternică. În acest context, Legea 111 ar trebui să fie păstrată și orice slăbire a legislației existente privind guvernanța corporativă ar trebui să fie evitată, iar restructurarea și privatizarea întreprinderilor de stat ar trebui reluate”.

Referindu-se la sectorul bancar, oficialul FMI a arătat că unele „riscuri potențiale noi la adresa stabilității financiare” decurg din „expunerea ridicată a băncilor la datoria suverană a statului român (titlurile de stat) și din sectorul imobiliar, din finanțarea băncilor în valută (FX), precum și din creșterea rapidă a creditelor financiare nebancare”. În consecință, FMI derulează un program de monitorizare a sectorului financiar cu următoarele recomandări:
– limitarea serviciului datoriei creditelor ipotecare (DSTI), care ar diminua riscurile de expunerea băncilor la sectorul imobiliar („limita DSTI poate stimula rezistența debitorilor și ar trebui să fie impusă tuturor ipotecilor, inclusiv celor realizate în cadrul Programul Prima Casă”, iar strategia Guvernului de a reduce treptat programul Prima Casă „este binevenită”)
– suprataxele de capital trebuie calibrate cu atenție, pentru că ar putea crește rezistența împotriva pierderilor potențiale din expunerile suverane („sistemul bancar românesc este vulnerabil la pierderi de evaluare în cazul unor creșteri accentuate ale ratelor dobânzilor”)
– riscurile de lichiditate au nevoie de o gestionare mai proactivă
– continuarea practicilor de supraveghere și menținerea cadrului de gestionare a crizelor („procesele de sprijin de supraveghere a băncilor ar trebui dezvoltate în continuare, și cadrul de asistență de urgență în lichidități să fie finalizate și puse în aplicare”)
– banca centrală ar trebui să stabilească facilități de lichiditate pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar („o supraveghere mai mare a creditorilor financiari nebancari ar reduce arbitrajul de reglementare, ar diminua riscurile de creditare și ar reduce riscul reputațional al sistemului financiar”).

O altă remarcă a oficialului FMI este aceea că „inițiativele legislative care afectează sistemul financiar ar trebui să fie evitate”. Mai multe tipuri de inițiative recente dacă ar fi puse în practică, „ar reduce cantitatea de credit oferit pentru economia reală și ar încetini rezoluția creditelor neperformante, afectând astfel în mod negativ stabilitatea financiară”. Acestea „includ propunerile pentru plafonarea ratelor dobânzilor pentru împrumuturile acordate populației și prețurile la care persoanele fizice recuperează datoriile dobândite de terți”, a mai menționat Jaewoo Lee.

Delegația FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfășura discuțiile prevăzute în Articolul IV din statutul instituției financiare internaționale și pentru consultarea cu autoritățile centrale. „Echipa este recunoscătoare autorităților și altor omologi pentru ospitalitatea lor caldă și un dialog constructiv”, a spus Jaewoo Lee, la încheierea conferinței de presă.

FMI precizează, în documentul de prezentare a concluziilor sale după vizita în România, următoarele: „Autoritățile au aprobat publicarea acestei declarații, punctele de vedere exprimate în această declarație sunt cele ale personalului FMI și nu reprezintă punctul de vedere al Comitetului Executiv al FMI. Pe baza concluziilor preliminare ale acestei misiuni, personalul va pregăti un raport. Acest lucru – sub rezerva aprobării de către conducere – va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI pentru discuții și decizii”.